ReVine Domnul (pentru unii, care cred)!

apr. 13, 2020 | Meditații

heavens

În ultima lună de zile, iar cu preponderență în ultimele 2 săptămâni, aproape toată lumea creștină și-a îndreptat privirea spre ceea ce spune Biblia despre semnele revenirii Domnului Isus. Unii au ales să spună că și această pandemie este un „normal al lucrurilor”, cum au fost și alte situații grele înainte, și au ales să ignore Cuvântul, iar alții cred că Domnul va reveni curând.

Aici, însă, este foarte important să facem o „oprire!” și să vedem în dreptul nostru ce implică starea asta în care ne aflăm!? Ce presupune acest lucru și ce așteptăm noi, creștinii (urmașii lui Cristos), să se întâmple!?

Un text din Vechiul Testament descrie o situație delicată în care poporul se afla și era mustrat de Dumnezeu prin proorocul Amos 5:18: „Vai de cei ce doresc ziua Domnului! Ce aşteptaţi voi de la ziua Domnului? Ea va fi întuneric, şi nu lumină.
Da, Domnul vorbea aici poporului Său Israel, însă nu putem să nu ne gândim în dreptul nostru: ce așteptăm noi de la ziua Domnului? Va fi întuneric sau lumină?
Ioan 5:24 „Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă cuvintele Mele şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţa veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viaţă.”


Ne gândim cu speranță la revenirea Domnului (Evrei 10:37 „Încă puţină, foarte puţină vreme, şi Cel ce vine va veni şi nu va zăbovi.”), însă uităm că zilnic trebuie să trecem prin filtrul sfințirii și al pocăinței (1 Petru 1:15 „Ci, după cum Cel ce v-a chemat este sfânt, fiţi şi voi sfinţi în toată purtarea voastră.”).
Ne-am „trezit” cu vorba că noi suntem pocăiți și eticheta asta nu ne-o mai ia nimeni. La școală, la servici, pe stradă prin sat, oriunde am merge, avem eticheta de pocăiți – pocăință hulită și blamată de mulți. Unii am crescut obișnuindu-ne cu acest gând, iar fără să ne dăm seama am transmis mai departe copiilor, fără să le mai spunem se înseamnă pocăința și ce presupune ea (Exod 12:26, Iosua 4:6, Deuteronom 6:7, 6:20, Iosua 22:27) – pocăința nu este o etichetă sau un statut, ci este o acțiune care implică smerenie, umilință, recunoaștere, rugăciune și multă bucurie și pace.

Ce așteptați voi de la ziua Domnului?

Ioan spune câteva lucruri mărețe:
– „[…] El va locui cu ei, și ei vor fi poporul Lui, și Dumnezeu însuș va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor.”
– „[…] și i s-a dat să se îmbrace cu in subțire, strălucitor și curat. – Inul subțire sunt faptele neprihănite ale sfinților.”
– „Ferice de cei ce își spală hainele, ca să aibă drept la pomul vieții, și să intre pe porți în cetate!”

Noi, noi suntem chemați să fim ai Lui, copiii Tatălui ceresc, Părintele veșniciilor. Suntem chemați să ne lepădăm de noi și să biruim – „Cel ce va birui, va moșteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, și el va fi fiul Meu.”

Să ne cercetăm din nou. Să vedem ce anume încă găsim în lăuntrul nostru și ne stă ca o piedică (neiertare, supărare, împotrivire, amăgire, depresie, neputință, invidie etc.). Să nu rămânem cu o etichetă de pocăiți pusă de lumea care nu cunoaște pe Dumnezeu (doar pentru că nu bem vin și nu fumăm), și de fapt să nu fim pocăiți în adevărul scripturii: curați, separați de rău, plini de dragoste și de bunătate. Să nu spunem în mod ușuratic „vine Domnul, vine Domnul”, pentru că Isus Cristos va reveni! Maranata! El va veni după Mireasa Lui, cea îmbrăcată în faptele neprihănirii! Doar aceia care s-au curățit astfel vor sta la masă cu Mirele!

În tot vechiul testament și în tot noul testament suntem chemați la curăție, la sfințire, la asemănare cu Domnul nostru – și El ne-a dat tot ce avem nevoie ca să biruim! Să-L alegem pe El!


  • Pilda nunții fiului de împărat
    1 Isus a luat cuvântul şi le-a vorbit iarăşi în pilde. Şi a zis:
    2 „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat care a făcut nuntă fiului său.
    3 A trimis pe robii săi să cheme pe cei poftiţi la nuntă, dar ei n-au vrut să vină.
    4 A trimis iarăşi alţi robi şi le-a zis: ‘Spuneţi celor poftiţi: «Iată că am gătit ospăţul meu; juncii şi vitele mele cele îngrăşate au fost tăiate; toate sunt gata, veniţi la nuntă.»’
    5 Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui şi altul la negustoria lui.
    6 Ceilalţi au pus mâna pe robi, şi-au bătut joc de ei şi i-au omorât.
    7 Când a auzit, împăratul s-a mâniat, a trimis oştile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia şi le-a ars cetatea.
    8 Atunci a zis robilor săi: ‘Nunta este gata, dar cei poftiţi n-au fost vrednici de ea.
    9 Duceţi-vă dar la răspântiile drumurilor şi chemaţi la nuntă pe toţi aceia pe care-i veţi găsi.’
    10 Robii au ieşit la răspântii, au strâns pe toţi pe care i-au găsit, şi buni, şi răi, şi odaia ospăţului de nuntă s-a umplut de oaspeţi.
    11 Împăratul a intrat să-şi vadă oaspeţii şi a zărit acolo pe un om care nu era îmbrăcat în haina de nuntă.
    12 ‘Prietene’, i-a zis el, ‘cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?’ Omul acela a amuţit.
    13 Atunci, împăratul a zis slujitorilor săi: ‘Legaţi-i mâinile şi picioarele şi luaţi-l şi aruncaţi-l în întunericul de afară; acolo vor fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.
    14 Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.’”

Vino Doamne Isuse!
„Și îngerul mi-a zis: Aceste cuvinte sunt vrednice de crezare și adevărate. Și Domnul, Dumnezeul duhurilor proorocilor, a trimis pe îngerul Său să arate robilor Săi lucrurile, care au să se întâmple curând – Și iată, Eu vin curând – Ferice de cel ce păzește cuvintele proorociei din cartea aceasta!” Apocalipsa 22:6-7

– laptele duhovnicesc și curat –

„Voi sunteţi trupul lui Hristos şi fiecare, în parte, mădularele lui. ”

1 Corinteni 12:27

Să căutăm dar o dragoste ca a Lui, o credință puternică și să grăbim și să așteptăm venirea Lui.

Aceste meditații sunt scrise de noi pentru noi, în special pentru că în aceste zile suntem departe unii de alții, în izolare. Însă chiar și așa, suntem împreună în Cristos!
Scrie și tu câteva cuvinte de încurajare și mângăiere pentru frații tăi și trimite fratelui păstor.

„Îmi este dor de tine, frate și soră!” Psalmul 16:3