Va mai găsi credință pe pământ? (Luca 18:8)

mart. 25, 2020 | Meditații

Va mai găsi credință pe pământ? O întrebare pe care am auzit-o de multe ori în viața noastră, însă parcă acum o perspectivă complet diferită a fost dată de situația în care țara noastră (și lumea întreagă) se află.

Ce e diferit?
Faptul că bisericile sunt goale și toți credincioșii sunt izolați în casele lor. Și nu, nu suntem prigoniți, suntem doar izolați. Nu ne împiedică nimeni să credem în Isus Cristos cel răstignit și înviat. Nu ne împiedică chiar nimeni să mărturisim, să ne rugăm, să cântăm, să citim din Biblie… Avem „libertate”.
Însă tocmai aici intervine pericolul: suntem liberi în casa noastră să facem tot ce dorim, iar această situație este una cu potențial pericol. Unii vor suferi lipsa celorlalte mădulare ale trupului (1 Corinteni 12) și vor tânji după legătura frățească, iar unii se vor bucura de liniște și libertate.
Gândul acesta ne face să realizăm că zilele în care trăim noi acum sunt exact acelea pe care le găsim în Cuvântul Sfânt.

Matei 24:12 „Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci.”
Luca 18:8 […] Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pământ?”
Evrei 10:38-39  „Noi însă nu suntem din aceia care dau înapoi ca să se piardă, ci din aceia care au credinţă pentru mântuirea sufletului.”

Biserica in forma ei „organizațională” se poate să nu mai fie la fel. Oamenii se vor obișnui diferit…, izolați, online, separați, în altă rânduială, iar acest timp de „pauză” va lucra și în „unii” și în „alții”. Pericolul acestei izolări unii față de alții este unul cât se poate de real, însă nădejdea noastră este că vom fi biruitori prin Cristos!

Dragostea se va răci sau Dragostea se va înflăcăra
Credința nu va mai fi sau Credința se va ancora mai mult în Cristos
Oamenii vor da înapoi sau Oamenii vor aștepta cu mai mare nerăbdare pe Salvatorul

Să ne cercetăm fiecare în dreptul nostru și să vedem cum este inima noastră! Să cerem o dragoste ca a Lui (1 Corinteni 13:4-7 și 1 Ioan 3:23), o credință ca a înaintașilor noștri (Evrei 13:7), și o statornicie pe calea cea îngustă, indiferent prin ce trecem (2 Tesaloniceni 1:4).

Mulți au folosit Psalmul 91 ca „scăpare” în această vreme, însă prea puțini s-au regăsit în Psalmul 139 sau Psalmul 51.

Atenționarea o avem atât prin cuvânt, cât și prin Duhul Sfânt care ne aduce aminte și ne învață tot ce avem nevoie!
Domnul ne-a învățat, și le-a spus și ucenicilor cum trebuie sa se roage, sa nu se lase. Luca 18:1 Isus le-a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage necurmat şi să nu se lase. Să luăm și noi aminte:

* Să învățăm cum să ne rugăm, iar El va răspunde, chiar dacă va întârzia (apoc. 6:10). Da, sa ne rugăm să ni se facă dreptate, nouă, aleșilor Lui, dar nu pentru noi, nu pentru binele trupului nostru, ci pentru numele Lui care a fost și este batjocorit de cei răi, pentru împărăția Lui. Da, sa ne rugăm ca Isus sa revină. 
* Zi și noapte!

In dreptul nostru sa luăm aminte, și sa ne smerim (ca vameșul – Luca 18:14), sa nu desconsideram pe nimeni (Luca 18:16, cum au făcut ucenicii), sa fim gata să renunțăm la casă, masă sau familie (cum trebuia sa facă tânărul bogat, Luca 18:23) și să știm ca răsplata noastră este în împărăția Lui (Luca 18:29).

Să vorbim între noi, să nu lăsăm izolarea fizică să ne izoleze unii de alții!
Maranata!

– laptele duhovnicesc și curat –

„Voi sunteţi trupul lui Hristos şi fiecare, în parte, mădularele lui. ”

1 Corinteni 12:27

Să căutăm dar o dragoste ca a Lui, o credință puternică și să grăbim și să așteptăm venirea Lui.

Aceste meditații sunt scrise de noi pentru noi, în special pentru că în aceste zile suntem departe unii de alții, în izolare. Însă chiar și așa, suntem împreună în Cristos!
Scrie și tu câteva cuvinte de încurajare și mângăiere pentru frații tăi și trimite fratelui păstor.

„Îmi este dor de tine, frate și soră!” Psalmul 16:3